miercuri, 26 iulie 2017

Ghidul dansatorului începător II - Mi-am cumpărat pantofi de dans...ce fac cu ei?

Am promis în postarea anterioară că voi scrie şi un articol despre mini ritualul pe care e bine să îl îndeplinim înainte de a ne lua noii pantofi de dans la cursuri sau în club. Voi rezuma totul în câteva cuvinte, pe care le-am mai spus şi le voi repeta de fiecare dată, până îmi voi găsi perechea perfectă de pantofi (pe care, între noi fie vorba, încă nu am găsit-o, şi nici nu prea cred că există în adevăratul sens al cuvântului, pentru că picioarele mele se schimba si evolueaza odata cu mine şi, totodata, si aşteptările mi se schimbă relativ rapid): relaţia dintre un dansator şi pantofii săi de dans este ca o relaţie de iubire. Începe cu o perioadă de tatonare, culminează cu o perioadă de pasiune şi extaz, se aşează în timpul unei perioade de armonie perfectă şi se destramă când ajunge la...plictis sau "nepotrivire de caractere".

Găsirea şi achiziţionarea pantofilor potriviţi, alături de acomodarea cu ei corespunde perioadei de tatonare, am ales acesti termeni ca să înţelegeţi cam care este parcursul vieţii unor pantofii de dans purtaţi de dansatorul de social (nu vorbim de competiţii sau coregrafii, pentru că în acele cazuri regulile sunt cu totul altele şi de foarte multe ori nici nu mai depind de voi-ci de echipa sau de standardele impuse de competitie).
Aşadar...TATONAREA. Să presupunem că v-aţi găsit pantofii de dans perfecţi (sau aproape perfecţi, sau pe care deocamdată îi consideraţi perfecţi, sau "cei mai perfecţi dintre perfectii pe care i-aţi găsit în magazin în ziua respectivă"), îi luaţi acasă şi îi puneţi într-un colţ, admirativ, în aşteptarea cursului sau petrecerii de peste câteva ore. Cel mai probabil doriţi să îi lăsaţi acolo, să nu îi atingeţi, să fie noi-nouţi în momentul în care vă veţi afişa la curs şi veţi începe să bateţi mândri ringul mai ceva ca Motanul Încălţat. Deja vedeţi privirile admirative ale colegilor, auziţi laudele, vă imaginaţi în poziţii pe care nu le-aţi făcut niciodată, dar care vor deveni dintr-o dată posibile datorită acestor pantofi minunaţi... Ei bine, dacă asta aşteptaţi, lăsaţi-mă să vă spulber aşteptările: cu siguranţă veţi fi dezamăgiţi într-o măsură mai mică sau mai mare (în legătură cu partea cu figurile sigur veţi fi dezamăgiţi, şi dacă nici asta nu vă indispune pentru că sunteţi experimentaţi, probabil că veţi fi dezamăgiţi că nu v-aţi gândit să vă cumpăraţi aceşti pantofi mai devreme). De aceea am denumit această fază tatonare, pentru că niciodată lucrurile nu merg perfect din prima, iar voi trebuie să faceţi cunoştinţă cu noii pantofi de dans. De aceea e bine să vă formaţi o rutină ca să minimizaţi riscul dezamăgirii de început:

Nu lăsaţi pantofii "la loc de cinste" după ce i-aţi cumpărat, şi nu mergeţi direct la curs după cumpărături. S-ar putea ca pantofii să vă creeze reale probleme la început (în general sunt un pic cam strâmţi la început, puteţi face foarte uşor bătături, nu sunteţi obişnuiţi cu senzaţia, cu tocul, talpa, iar dacă este vorba de prima pereche de pantofi de dans, va fi o senzaţie complet nouă!) şi nu vreţi să vă gândiţi la asta. Multe persoane cred ca pantofii de dans sunt doar alte sandale sau alti pantofi tip Oxford...doar ca au niste mici particularitati. Ii incaltati si gata, veti fi mai ceva ca in "Dirty dancing". Asta am crezut si eu la inceput, pentru ca atunci cand am inceput sa dansez nu eram familiarizata cu asa-zisa comunitate latino, cu ce insemna un curs, cu ce insemna dansul social, nu stiam ca pot gasi informatii online (in limba romana si acum informatiile sunt destul de limitate), iar entuziasmul meu depasea cu muuuult cunostintele in domeniu. Asa am reusit sa ma aleg cu o pereche de pantofi cu cel putin un numar mai mare (da, am picioare foarte mici si ma mandresc cu asta :P, desi problemele imi tempereaza foarte des mandria), din fericire de foarte buna calitate, care si-au facut treaba bine, dar care imi creau periodic o serie de probleme pe care eu le puneam pe seama faptului ca eram incepatoare (nu, piciorul nu trebuie sa va alunece din senin, atata timp cat aveti control asupra corpului, cand aveti greutatea pe ambele picioare, cand faceti un pas de baza sau cand faceti un cross-body simplu; daca se intampla, este un accident, daca se intampla de mai multe ori intr-o seara, este ori o problema a pantofului, ori a podelei). De aici o serie intreaga de frustrari, ca nu-mi iese acel element, ca nu sunt foarte sigura pe celalalt, fapt care poate fi descurajant atunci cand ACEL element nu ti-a iesit niciodata inainte si nu stii ce sa faci. Instructorul iti atrage atentia, tu iti deplangi soarta crunta in sinea ta, continui sa repeti, dar problema persista. Problema poate nu este la tine, ci la pantofi, dar instructorul nu poate sa-si dea seama de cum te simti tu in acei pantofi daca nu vorbesti, isi da seama doar ca nu te misti corect. Dupa cum am aratat in articolul precedent din seria "Ghidul dansatorului incepator", pantofii de dans nu sunt doar "alti pantofi" care arata putin diferit. Implica o senzatie noua si veti fi mult mai castigati daca va documentati inainte. Doar dacă aţi mai cumpărat acelaşi model de la acelaşi brand şi ştiţi exact cum "să vă comportaţi" puteţi uita de aceste griji. La cursuri vreţi să acumulaţi cât mai multe informaţii, nu să căutaţi non-stop plasturi prin geantă sau să vă agăţaţi de partener pentru că încă nu v-aţi obişnuit cu echilibrul pe noile şi frumoasele tocuri. Dacă aveţi acasă o altă pereche, mai veche şi mai de încredere, şi nu aveţi timp să vă obişnuiţi cu noii pantofi, mai bine luaţi-i pe cei vechi la curs. Dacă însă aveţi măcar câteva ore la dispoziţie, luaţi pantofii noi din colţul lor de cinste, inspectaţi-i cu atenţie (vedeţi ce tip de prindere au, ce fel de talpă, cât de flexibili sunt, materialul, dacă au barete reglabile sau nu, dacă bareta de prindere este prea lungă şi necesită ajustări etc.). Sunt multe detalii care probabil v-au scăpat când i-aţi cumpărat, mai ales dacă sunteţi la prima achiziţie şi nu ştiţi exact ce detalii să urmăriţi sau ce preferinţe aveţi. S-ar putea să aibă şi mici defecte care să vă facă să nu mai optaţi pentru acelaşi brand, dar nu daţi încă verdictul: unii pantofi care vă pot face să vă simţiţi extraordinar pe ringul de dans pot veni uneori cu o cusătură strâmbă (functionalitatea ramane pe primul loc, apoi vine aspectul-nici nu stiu cat de mult pot insista pe acest lucru, fetelor, ca sa va temperez fascinatia naturala pentru culori intense si bling-bling-uri; faptul ca o vedeti in club pe acea instructoare sau pe Youtube pe acea mare campioana cu niste pantofi superbi care va iau ochii prin stralucire nu inseamna ca asta trebuie sa cautati in primul rand la niste pantofi-acele persoane au multa experienta si isi cunosc picioarele si asteptarile, isi permit sa poarte din cand in cand pantofi mai rigizi, sa schimbe des pantofii, au abilitatile necesare sa poata dansa decent in aproape orice-voi nu). După această analiză de început, încălţaţi-i şi vedeţi cum vă simţiţi în momentul în care executaţi mişcări mai complicate. I-aţi cumpărat, sunt ai voştri, nu mai trebuie să vă gândiţi că trebuie să fiţi blânzi cu ei. Încercaţi o gamă cât mai largă de mişcări, de la simplul mers, tranziţia de pe toată talpa pe demi-pointe,miscari de glezna, talon, punctari cu varful etc., până la pasitos, slide-uri, preparaţii pentru piruete, piruete şi orice alte elemente care să vă testeze echilibrul, gradul de flexibilitate al pantofilor, greutatea lor etc. Dacă sunteţi începători şi nu aţi învăţat încă astfel de mişcări, cu atât mai bine. Mişcaţi-vă liber, încercaţi să faceţi câţiva paşi, să ţopăiţi, să alergaţi câteva secunde "cu călcâiele la şezut", orice mişcare vă este familiară. Dacă pantofii nu au fost aleşi corespunzător, cu siguranţă acum o veţi simţi prima dată. Orice discomfort major înseamnă că pantofii s-ar putea să nu fie bine aleşi. Dacă sunt extrem de strâmţi, prea mici, sau dimpotrivă, atât de mari încât vă joacă piciorul destul de mult în ele, ar fi cazul să vă gândiţi la o modalitate de returnare...cât mai repede, asta dacă este posibil. Înainte de asta însă, verificaţi dacă problema nu vine de la faptul că nu i-aţi închis corespunzător. Poate este cazul să slăbiţi sau sa strângeţi mai bine şireturile/baretele, sau să daţi o gaură în plus pe baretă. Dacă vă simţiţi relativ comod în pantofi, dar totuşi sunteţi nemulţumiţi de rigiditatea lor, aflaţi că până la un anumit punct ei pot fi făcuţi să se lase. Nu este nimic pierdut. Şi nu trebuie să aşteptaţi o saptamana ca la pantofii de stradă ca să vă simţiţi comfortabil în noii pantofi şi să scăpaţi de bătături. Nici nu o aveti la dispozitie, cand pasiti pe ringul de dans este totul sau nimic, altfel dansul vostru va avea de suferit (nu este nimic mai frustrant decat sa stii ca puteai executa un anumit element, dar ca nu ai putut-o face din cauza pantofilor, ba mai mult, toate repetitiile tale de la cursuri si de acasa s-au soldat cu o "tentativa esuata"). Ce trebuie să faceţi:
1.În primul rând, aşezaţi-vă pe un scaun şi împingeţi biiiiine coup de pied-ul în faţă (staţi pe vârfuri şi împingeţi călcâiul în faţă). Faceţi-o cu ambele picioare odată, apoi alternativ pe fiecare picior, şi încercaţi să o faceţi la maximum, cât vă permite pantoful. Insistaţi cu această mişcare până când simţiţi că pantofii s-au mai înmuiat. Asta pentru mine este must-ul la orice pereche de pantofi şi o recomand tuturor fetelor, nu in exces, deoarece transforma practic o pereche de pantofi noi intr-unii uzati, dar suficient de mult cat sa ii adapteze la o varietate mare de miscari. La băieţi, este suficient să insistaţi un pic mai mult pe schimbarea greutăţii de pe un picior pe altul, repetând mişcarea aproximativ 30 secunde pana la 1 min, şi să încercaţi să faceţi câţiva paşi şi câteva fandări în faţă, cu piciorul din spate sprijinit pe vârf. 
2.Fetelor, încercaţi apoi să punctaţi in aer, atât cât vă permit pantofii şi nivelul de pregătire la care sunteţi. Si cand spun punctati, nu ma refer doar la a pune varful pantofului in podea, ci la a lucra efectiv cu laba piciorului in interiorul pantofului. Dacă sunteţi dansatoare cu oarecare experienţă, cel mai probabil o pereche de pantofi rigizi vă va deranja în acest moment, deoarece, evident, gradul de flexibilitate al piciorului vostru este mult mai mare decat cel al pantofului. Ideea este că pantoful nu ar trebui să vă îngrădească această mişcare, ba dimpotrivă, să se plieze cat mai mult după forma piciorului. Veti fi nevoite sa punctati mai des decat credeti, asta daca doriti sa dansati cat mai corect si placut cu putinta, si veti dori ca acest lucru SA SE VADA (doar nu ne chinuim degeaba, nu?). Pantofii de dans nu se compara cu flexibilii de balet, pantofii de jazz, sneakersii de antrenament ( de ce nu sosetele???) sau orice alta incaltaminte ultra-flexibila, dar veti dori sa obtineti rezultate comparabile. Incercati apoi sa presati usor laba piciorului in aceasta pozitie in podea (cum puteti vedea in imaginea de mai jos), intai cu dreptul, apoi cu stangul, din plie. Nu insistati insa, decat daca vreti efectiv sa faceti stretching. Daca nu sunteti obisnuite, s-ar putea ca presiunea de pe tendoane, articulatii si degete sa fie un pic cam mare. Cat despre baieti, ei folosesc mai rar această mişcare în dans (fiindu-le mult mai solicitata miscarea opusa, talon, respectiv punctarea cu calcaiul in podea), asa ca pot sari peste acest pas, dar cei cu experienţă o pot face.

3.Verificaţi baretele şi sistemul de prindere, vedeţi dacă au nevoie de ajustări, dacă baretele trebuie tăiate, dacă aveţi nevoie de găuri în plus etc. Acum este momentul să faceţi toate aceste ajustări, aşa că puneţi mâna pe foarfecă şi treceţi la treabă.Cu răbdare şi grijă însă, căci o baretă tăiată prea mult rămâne tăiată, şi trebuie să ţineţi cont şi de faptul că veţi avea zile când picioarele voastre vor fi mai umflate etc.
4.Daţi pantofii jos şi încercaţi să faceţi cu mâinile ceea ce n-aţi reuşit cu picioarele (ca in imaginea de mai jos). Mai exact, dacă încă îi simţiţi rigizi, puteţi să continuaţi să le flexaţi vârful folosind palmele...cât de mult se poate (insa repet, nu atat de mult incat sa ii faceti sa arate ca si cand i-ati fi purtat timp de 3-4 luni). În această fază, o pereche de performing shoes de calitate este deja aproape la fel de flexibilă ca o pereche de flexibili de balet, însă nu toată lumea se simte comfortabil dansând în pantofi atât de moi (fetele obisnuite sa danseze in pantofi mai rigizi si care nu urmaresc sa isi foloseasca laba piciorului la maximum in timpul dansului se plang uneori de "lipsa de control"-de incepatoare nu mai vorbesc). Sunt preferaţi de dansatorii mai experimentaţi, aşa ca nu exageraţi decât dacă ştiţi că asta urmăriţi. Este pana la urma o preferinta personala, iar daca nu stiti exact ce grad de flexibilitate cautati, mai bine obisnuiti-va pe parcurs cu pantofii. Oricum se vor mai lăsa în timp.
5. Valabil si pentru fete, si pentru baieti. Verificati sa aveti la indemana tot arsenalul (sau cel putin parte din arsenalul) necesar mentenantei: perie pentru talpi, pudra de alunecare si antialunecare, talc, ulei de ricin. Avand in vedere ca pudra de alunecare si cea de anti alunecare sunt destul de costisitoare si se gasesc doar la magazine de specialitate, puteti folosi pudra de talc pentru podelele care sunt insuficient de alunecoase si ulei de ricin (care este, dupa cum bine stiti, extrem de vascos) pentru eternele podele-patinoar. Pontul cu uleiul de ricin mi-a fost dat recent de o instructoare si pot sa va spun un singur lucru: nu exagerati. Tapotati usor talpa cu un tifon, o bucata de vata sau o discheta demachianta, avand grija ca uleiul de ricin sa fie distribuit uniform si in cantitate MICA. Aderenta oferita de el este uneori PREA MARE si riscati sa va accidentati sau sa esuati in executie chiar si pe o podea prea alunecoasa. O aderenta moderata poate fi data de frecarea talpii cu peria speciala, un obicei pe care e bine sa vi-l formati de la bun inceput. Cat despre talc, fiti foarte atenti cum si unde il aplicati, deoarece poate fi un pericol pentru ceilalti dansatori. Imprastierea talcului intr-un colt poate fi o solutie la cursuri si practice, dar in club, pe o podea nealunecoasa, unde oamenii vin sa danseze in tot felul de pantofi, de la sneakersi de antrenament, la conversi, stiletto sau platforme uuultra inalte (nu ca as incuraja, eu ca dansatoare obsedata de pantofi si de calitatea podelei de dans si probabil marea majoritate a instructorilor, purtarea unor pantofi care NU SUNT de dans PE ringul de dans-un ring de dans este un ring de dans si trebuie respectat si tratat ca atare, pentru binele tuturor), crearea unor astfel de insulite poate fi un real pericol. Talcul se ia pe talpi, lasa urme pe ring, unde se poate aluneca cu usurinta, iar atunci cand ringul e ultra aglomerat, nu e nevoie de o autostrada pentru un accident in lant. Aplicati talcul cu grija, preferabil direct, cu palma, si scuturati tot excesul inainte de a pasi pe ring. Nu uitati ca este o solutie provizorie la o problema permanenta. Imprastierea de pudra de talc in valuri in lung si in lat, in diagonale si cercuri, nu face decat sa sporeasca riscul accidentarilor. Daca pe acel ring de dans nu se poate aluneca cum trebuie, cei responsabili trebuie sa il trateze in intregime si in siguranta, inainte de a fi folosit.

6. Puneti-va pantofii de dans intr-un saculet si mergeti la dans. Relatia voastra cu noii pantofi de dans este de-abia la inceput, faza tatonarii nu a trecut, iar ei ar face bine sa slujeasca scopul pentru care au fost achizitionati. Regulile le faceti voi si doar voi. Nu eu, care mentionez niste parametri extrem de generali, nu colegii, nici macar instructorul. Daca aveti probleme sau credeti ca aveti probleme, puteti merge la el sa ii explicati despre ce este vorba, pe ce elemente aveti probleme si ce va deranjeaza la pantofi. Puteti sa va descaltati ca sa isi dea seama de forma piciorului. El va poate recomanda, daca este cazul, purtarea unor sosete subtiri la antrenament, a unor dresuri, taping si/sau plasturi pentru a preveni sau trata bataturile din anumite zone. Eventual, daca il rugati si daca timpul ii permite, data viitoare va poate insoti la cumparaturi sau va poate da niste repere in legatura cu ce ar trebui sa schimbati la viitorii pantofi de dans. Nu este cazul sa va inarmati cu plasturi, banda pentru taping, spirt, crema de galbenele, musetel, marul lupului, Diclac gel pentru dureri de genunchi si spate etc. de la bun inceput, doar pentru ca "m-am inscris la un curs de dans si trebuie sa fiu pregatita, pentru ca prietena mea mai avansata se tot plange si asta are mereu in geanta". Mergeti sa va relaxati si sa deprindeti miscari noi, nu sa fiti torturati-dansul nu este si nu ar trebui sa fie tortura atata timp cat nu devine competitiv sau nu implica coregrafie de scena, daca va face placere si daca instructorul este responsabil lucrurile ar trebui sa mearga lin in primele luni (desi nu vreau sa va mint, scopul principal al dansului este sa aratati bine executand aparent fara efort niste miscari nenaturale pentru corpul uman, iar asta, evident, DOARE la inceput-credeti ca exista cineva, oricat de avansat, care poate face o cambrare pana la podea fara pic de discomfort? Daca v-a spus asta, ori v-a mintit, ori a repetat atat de mult incat durerea a devenit rutina-acolo se ajunge, ori a grait adevarul si atunci trebuie neaparat sa imi faceti cunostinta cu ea, sa imi spuna si mie secretul fericirii). Desi dansul de cele mai multe ori doare, sa stiti ca nu toti dansatorii au probleme cu picioarele, de aceea nu trebuie sa smulgeti trusa de prim ajutor din perete cand plecati la cursul de dans. Salsa. bachata si altele asemenea, mai ales la nivel de social, nu implica aceeasi tensiune pe care o implica baletul asupra labei piciorului, asa ca anumite imagini desprinse parca din filmele de groaza la hashtag-ul #dancersfeet sunt irelevante. Cunosc multi dansatori experimentati care nu au avut o problema in viata lor si "acei pantofi problematici" le vin ca o manusa. Depinde foarte mult de forma piciorului si de pantofii purtati, daca sunt alesi corect sau nu. Aveti insa grija sa aveti unghiile de la picioare taiate scurt si ingrijit si sa nu aveti colturi incarnate. Acestea pot da nastere la dureri destul de mari si se pot agrava din cauza dansului si pantofilor de dans. Cu riscul de a ma repeta, dansul e o activitate atipica, care necesita ingrijire speciala. Fiti pregatiti sa renuntati la cateva din vechile obiceiuri si sa deprindeti unele noi. O pedichiura facuta corect este recomandata atat fetelor, cat si baietilor. Ca dansatori, picioarele voastre sunt cea mai importanta parte a corpului, si trebuie tratate ca atare. Va sustin in calatoria voastra si merita rasfatate. Un automasaj al talpilor imediat dupa curs sau party, o baie cu saruri si arome si din cand in cand un masaj profesionist sunt binevenite. Respectati-le si nu va vor lasa la greu.😉😉😉



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu