"Aici, parca şi soarele străluceşte altfel", este numele usor atipic pe care l-am dat prozei cu care am participat la concursul de proză scurtă "Peregrinări", organizat de Centrul de Promovare a Culturii de la Dublin. Scos din context, acest titlu nu spune nimic, şi nu pare să releve nimic din conţinutul textului. În acest context, însă, aceste cuvinte spun totul. Una dintre cele mai dragi creaţii mie, deşi a trebuit să se încadreze în limita obligatorie de 3 pagini, nu a lasat deloc indiferenţi membrii comunităţii online, ba dimpotrivă! Numărul de vizualizări a depăşit rapid chiar şi aşteptările mele! Deşi mi-a fost clar de la început că a fost foarte bine primită, se pare că impactul a devenit din ce în ce mai puternic, ceea ce ma face să îmi întăresc încă o dată convingerea că a scrie cu inima este uneori chiar mai important decât "a scrie cu cap"! Ce poate fi mai placut decat să vezi inimile cititorilor bătând în tandem cu a ta? Nici o altă apreciere nu poate să o egaleze! Le mulţumesc tuturor cititorilor care mi-au adus laude, dar mai ales, le mulţumesc celor doi oameni dragi care mi-au servit drept inspiraţie, deşi, cel mai probabil, numai unul dintre ei ştie!
"Aici, parcă şi soarele străluceşte altfel" poate fi citită aici.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu